România, țara radarelor și a sancțiunilor automate
Într-un efort aparent neobosit de a transforma șoselele țării într-un câmp de luptă împotriva șoferilor, CNAIR și Ministerul de Interne au decis să își unească forțele pentru a instala peste 1.000 de radare până în 2025. Și nu, nu este vorba despre o glumă. Este vorba despre un proiect amplu, care include 400 de radare fixe și 700 de radare pe trepied, toate destinate să monitorizeze și să sancționeze orice abatere de la lege. Evident, totul în numele siguranței rutiere, nu-i așa?
Tehnologia, noul braț al legii
Aceste radare nu sunt doar niște camere video banale. Ele sunt dotate cu sisteme avansate de detecție a vitezei, citire a numerelor de înmatriculare și semnalizare automată a incidentelor. Practic, fiecare șofer care îndrăznește să depășească limita de viteză sau să încalce alte reguli va fi prins, judecat și condamnat de un sistem automatizat. Imaginile sunt trimise către un centru de analiză, unde un polițist, ajutat de tehnologie, decide sancțiunea. Ce poate fi mai eficient decât un polițist care nu mai trebuie să iasă din birou?
Autostrăzile, primele pe lista de supraveghere
Primele radare fixe vor fi montate pe autostrăzile A1, A2, A3 și pe DN1. Instalarea a început deja, iar autoritățile promit că primele camere vor fi funcționale în această vară. Dar nu vă faceți griji, urmează și alte drumuri și autostrăzi. Până în 2026, toate cele 400 de radare fixe vor fi operaționale. Și dacă vă întrebați unde se duc banii din taxe și impozite, iată răspunsul: în ochii vigilenți ai camerelor de supraveghere.
Siguranță sau supraveghere excesivă?
Autoritățile susțin că aceste măsuri sunt menite să reducă numărul accidentelor rutiere. Dar oare câți dintre noi credem cu adevărat că scopul principal este siguranța? Sau este doar o altă metodă de a stoarce bani din buzunarele șoferilor? Cu peste 1.000 de radare în funcțiune, România devine un exemplu perfect de stat supraveghetor, unde fiecare mișcare este monitorizată și sancționată.
Un viitor automatizat, dar pentru cine?
În timp ce tehnologia avansează, iar radarele devin din ce în ce mai sofisticate, rămâne întrebarea: cine beneficiază cu adevărat de pe urma acestor investiții masive? Șoferii, care sunt amendați pentru orice abatere? Sau autoritățile, care își umplu vistieriile cu banii proveniți din sancțiuni? Într-o țară unde infrastructura rutieră lasă mult de dorit, poate că ar fi fost mai util să investim în drumuri mai bune, nu în radare mai multe.
România, lider european în radare
Cu aproape 1.500 de radare în funcțiune până în 2025, România se pregătește să devină lider european în supravegherea rutieră. Dar la ce cost? Și, mai ales, cu ce rezultate? Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reduce cu adevărat numărul accidentelor sau dacă vor deveni doar o altă povară pentru șoferii deja sufocați de taxe și reguli absurde.