Frauda la simularea Evaluării Naționale: cinci elevi eliminați
Într-o țară în care integritatea academică pare să fie doar un concept abstract, cinci elevi au fost eliminați din examen pentru tentative de fraudă la simularea Evaluării Naționale. Da, cinci! O cifră mică, dar suficient de mare pentru a ridica întrebări despre moralitatea și etica generației viitoare. Sau, mai bine zis, despre lipsa lor.
Ministerul Educației a raportat o prezență de 93% la proba de Limba și literatura română, desfășurată pe 17 martie. Peste 161.000 de elevi din cei 173.000 înscriși au participat. Dar ce contează prezența când unii dintre acești elevi sunt ocupați să găsească metode de a trișa? Oare ce lecție învață acești tineri dintr-un sistem care tolerează mediocritatea și închide ochii la corupție?
Simularea continuă, dar cu ce preț?
Simularea Evaluării Naționale continuă cu proba de Matematică și cea de Limba maternă. Rezultatele vor fi comunicate pe 31 martie, dar întrebarea rămâne: ce relevanță mai au aceste rezultate când unii elevi încearcă să trișeze? Și mai important, ce face sistemul educațional pentru a preveni astfel de comportamente? Sau poate că sistemul este prea ocupat să-și ascundă propriile eșecuri.
Un sistem educațional în derivă
Într-un context în care peste 3.500 de unități de învățământ sunt implicate în organizarea simulării, problema nu este doar la elevi. Este și la profesori, la inspectori, la întregul sistem care pare să funcționeze pe pilot automat. Cât de eficient este acest sistem dacă nu poate să insufle valori de bază precum onestitatea și responsabilitatea?
Și totuși, Ministerul Educației continuă să se laude cu cifrele de participare, ca și cum acestea ar fi un indicator al succesului. Dar ce valoare au aceste cifre când ele ascund o realitate mult mai sumbră? O realitate în care frauda este văzută ca o cale rapidă spre succes, iar integritatea este doar un cuvânt gol.
Frauda – simptomul unei boli mai mari
Eliminarea celor cinci elevi pentru fraudă este doar vârful aisbergului. Este un simptom al unei boli mai mari care afectează întregul sistem educațional. Un sistem care, în loc să educe, pare să tolereze și chiar să încurajeze comportamentele lipsite de etică. Și atunci, de ce ne mai mirăm când vedem corupție la toate nivelurile societății?
Poate că este timpul să ne întrebăm nu doar ce fel de elevi produce acest sistem, ci și ce fel de adulți vor deveni acești elevi. Pentru că, în final, ei sunt cei care vor conduce această țară. Și dacă frauda este acceptabilă la 14 ani, ce ne face să credem că va fi inacceptabilă la 40?