Bacalaureatul 2025: Promisiuni fără schimbări, dar cu aceleași probleme vechi
Într-un sistem educațional care pare să se afunde tot mai mult în haos, ministrul Educației, Daniel David, anunță triumfător că examenul de Bacalaureat din 2025 nu va suferi modificări. O veste care, la prima vedere, ar putea părea liniștitoare pentru liceeni, dar care ascunde o realitate amară: lipsa unei viziuni clare și a unor reforme autentice.
De-a lungul anilor, fiecare ministru al Educației a simțit nevoia să „revoluționeze” sistemul, de multe ori doar pentru a-și lăsa amprenta pe un sistem deja șubred. Acum, însă, se pare că s-a optat pentru o altă strategie: stagnarea. În loc să se abordeze problemele reale, cum ar fi metodele de predare ineficiente sau manualele neprietenoase, se preferă status quo-ul. Oare de ce? Poate pentru că e mai ușor să nu faci nimic decât să înfrunți un sistem care scârțâie din toate încheieturile.
Competențe, teste Pisa și realitatea din clase
Ministrul vorbește despre „competențe” – un termen pompos care include cunoștințe declarative, procedurale și valori. Dar ce înseamnă asta, de fapt, pentru elevii care se confruntă zilnic cu un sistem educațional depășit? Testele Pisa continuă să arate că „nu se face carte”, iar acest lucru nu mai surprinde pe nimeni. Problema este recunoscută, dar soluțiile întârzie să apară. În schimb, se promite un nou plan-cadru, care ar trebui să fie pus în dezbatere până la finalul lunii. O altă promisiune goală sau, poate, doar o altă încercare de a câștiga timp?
Profesorii și salariile lor: o altă poveste fără sfârșit
Într-un an declarat al reducerii cheltuielilor, profesorii ar putea, totuși, să vadă o creștere salarială. Dar cât de realistă este această promisiune? Într-un sistem în care dascălii slab pregătiți sunt rezultatul direct al unui învățământ universitar mediocru, o creștere salarială ar putea fi doar o altă măsură cosmetică. Fără o reformă profundă, banii în plus nu vor rezolva problemele fundamentale ale educației.
Elevii: victimele unui sistem eșuat
În timp ce ministrul vorbește despre competențe și planuri-cadru, realitatea din teren este mult mai sumbră. Un studiu recent arată că unul din șapte elevi de liceu fumează și consumă alcool, iar 1% dintre ei apelează la substanțe halucinogene. Mai mult, unul din zece elevi se confruntă cu lipsa mâncării suficiente. Aceste cifre nu sunt doar alarmante, ci și o dovadă clară a eșecului unui sistem care ar trebui să protejeze și să educe.
Concluzii? Doar întrebări
În loc să ne bucurăm de lipsa schimbărilor la Bacalaureat, poate ar trebui să ne întrebăm de ce nu se fac schimbări acolo unde este cu adevărat nevoie. De ce continuăm să acceptăm un sistem care produce generații de tineri slab pregătiți și demotivați? Și, mai ales, cât timp vom mai tolera această stagnare mascată drept stabilitate?