Primarul Capitalei și „nota de plată” pentru ultimii trei ani
Într-un discurs care ar putea fi catalogat drept un amestec de realism economic și critică acidă, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a pus pe tapet controversata ordonanță-trenuleț. Aceasta, spune edilul, nu este altceva decât factura acumulată pentru deciziile financiare din ultimii trei ani. O factură care, evident, nu vine cu un discount, ci cu o povară fiscală suplimentară pentru cetățeni.
„Nota de plată nu este doar pentru anul 2024, ci și pentru 2023 și 2022”, a declarat primarul, subliniind că măsurile fiscale ce urmează să intre în vigoare nu sunt decât rezultatul unei lipse de prioritizare a investițiilor publice. Într-o țară unde autostrăzile sunt mai rare decât licitațiile corecte, Nicușor Dan sugerează că banii ar trebui să meargă spre infrastructură esențială, nu spre proiecte care „nu produc bani”.
Autostrăzile: soluția miraculoasă sau doar o altă promisiune?
Primarul a evidențiat că investițiile în autostrăzi ar putea atrage companii, locuri de muncă și, implicit, venituri mai mari din taxe. O teorie frumoasă, dar care, în practică, pare să se lovească de o realitate crudă: lipsa de voință politică și, probabil, de competență administrativă. În schimb, proiectele „neproductive” precum reabilitarea unor sedii administrative sau construirea de stadioane în orașe mici sunt considerate de edil drept risipă de resurse.
„Dacă faci autostrăzi, vor veni firme, oamenii vor avea de lucru, iar taxele plătite vor crește. Dar dacă n-ai bani, nu e bine să faci investiții cum ar fi reabilitarea unor sedii de instituții care pot să mai aștepte 5-7 ani”, a explicat Nicușor Dan. O observație pertinentă, dar care ridică întrebarea: cine decide ce poate „să mai aștepte” și ce nu?
Taxele locale: inevitabilul amar al inflației
Într-un alt punct sensibil, primarul a abordat problema creșterii taxelor locale, justificând-o prin rata inflației. „Consiliul General doar a aplicat prevederea legală. Trebuie să mărim taxele locale cu inflația”, a spus edilul. O măsură care, deși legală, este departe de a fi populară, mai ales într-un context economic deja sufocat de scumpiri.
Dar oare această ajustare fiscală este cu adevărat inevitabilă sau doar o altă scuză pentru a masca o gestionare defectuoasă a bugetelor locale? Cetățenii, cei care suportă povara acestor decizii, ar putea avea o altă opinie.
Critica guvernamentală: priorități greșite și risipă de resurse
Declarațiile lui Nicușor Dan nu s-au oprit doar la nivel local. Edilul a lansat o critică directă la adresa politicilor guvernamentale, acuzând lipsa unei prioritizări corecte a resurselor publice. În viziunea sa, investițiile ar trebui să fie orientate către proiecte cu un impact economic semnificativ, nu către cheltuieli care nu aduc beneficii tangibile pe termen lung.
Aceste observații ridică întrebări incomode despre modul în care sunt gestionate fondurile publice. Într-o țară unde constrângerile bugetare sunt la ordinea zilei, iar presiunile economice cresc, prioritizarea devine mai mult decât o necesitate – devine o obligație morală și administrativă. Dar cine își asumă responsabilitatea pentru deciziile greșite? Și, mai important, cine plătește prețul final?