Crin Antonescu și controversa votului din diaspora
Într-o demonstrație de „inovație democratică”, Crin Antonescu, candidatul comun al PSD, PNL și UDMR, a readus în prim-plan o propunere care sfidează orice principiu al egalității: interzicerea votului pentru românii din diaspora. Această inițiativă, care miroase a discriminare de la o poștă, condiționează dreptul la vot de plata unui impozit în țară. Cu alte cuvinte, dacă nu contribui la buget, nu meriți să ai o opinie. Oare Constituția României a devenit doar o colecție de povești pentru adormit cetățenii?
Argumentul lui Antonescu? Fiecare cetățean este un „coacționar” al statului, iar dreptul la vot ar trebui să fie un privilegiu, nu un drept fundamental. O viziune care ignoră complet realitatea milioanelor de români care trimit bani acasă, susținând economia națională mai mult decât o fac mulți dintre cei care locuiesc în țară. Dar cine are timp de astfel de detalii când scopul este să reduci la tăcere o categorie de votanți incomodă?
Votul prin corespondență – un „pericol” inventat
Într-un alt episod de „grijă” față de democrație, Antonescu s-a opus vehement introducerii votului prin corespondență. Motivul? Posibilitatea de fraudă. O explicație convenabilă, dar complet lipsită de dovezi concrete. În realitate, opoziția față de acest sistem a fost percepută ca o încercare de a limita influența diasporei, care, în mod tradițional, nu a fost prietenă cu partidele aflate la putere. Ce contează că alte țări folosesc acest sistem fără probleme? În România, orice metodă care facilitează votul devine automat suspectă.
Referendumul din 2012 și epurarea listelor electorale
Un alt moment de glorie al lui Antonescu a fost legat de referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. În calitate de președinte interimar, Antonescu a susținut revizuirea listelor electorale, propunând eliminarea cetățenilor din diaspora de pe aceste liste. Scopul? Reducerea cvorumului necesar pentru validarea referendumului. Justificarea? Modele din alte țări, precum Grecia sau Israel. Problema? Aceste exemple nu au nicio legătură cu situația României, unde diaspora reprezintă o parte semnificativă a populației active.
Criticii au subliniat că această măsură nu doar că discriminează, dar subminează și încrederea cetățenilor în procesul electoral. Dar ce mai contează încrederea publicului când miza este puterea?
Impactul asupra democrației
Deciziile și declarațiile lui Crin Antonescu au fost criticate pe scară largă, fiind văzute ca un atac direct asupra drepturilor democratice ale românilor din diaspora. Organizațiile internaționale și societatea civilă au condamnat aceste inițiative, subliniind că dreptul la vot este universal și nu poate fi condiționat de contribuții financiare. Însă, în viziunea lui Antonescu, diaspora nu reflectă „realitățile din țară”. O afirmație care ignoră complet contribuțiile economice și sociale ale românilor din afara granițelor.
În timp ce alte state încurajează participarea diasporei, România pare să meargă în direcția opusă. Poziția lui Antonescu ridică întrebări serioase despre viitorul democrației românești și despre modul în care sunt protejate drepturile cetățenilor. Dar poate că tocmai acesta este scopul: să ne întoarcem la vremuri în care drepturile erau un lux, nu o normă.