Scene dramatice într-o școală din Oradea: o elevă de 11 ani în stare gravă
Un incident cutremurător a zguduit Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 din Oradea, unde o elevă de doar 11 ani a suferit un stop cardio-respirator chiar sub ochii tatălui său și ai unei profesoare. Într-o țară în care sistemul educațional este deja sufocat de probleme, acest caz ridică întrebări grave despre pregătirea și capacitatea instituțiilor de a gestiona situații de urgență.
Directoarea școlii, Angela Pantazi, a declarat că profesoara prezentă la fața locului a intervenit prompt, aplicând manevre de resuscitare până la sosirea echipajului medical. Este de remarcat faptul că, cu doar două săptămâni înainte, 40 de cadre didactice participaseră la un curs de prim-ajutor. O ironie amară, având în vedere că astfel de cursuri sunt mai degrabă o raritate decât o regulă în școlile românești.
Un sistem educațional nepregătit pentru urgențe
Deși intervenția profesoarei a fost lăudabilă, acest incident scoate la lumină o problemă mai profundă: lipsa unei infrastructuri adecvate pentru gestionarea situațiilor critice în școli. Câte alte unități de învățământ din România sunt pregătite să facă față unor astfel de tragedii? Câte vieți sunt puse în pericol din cauza neglijenței și a lipsei de resurse?
În timp ce fata se află în stare gravă la spital, autoritățile nu au oferit încă explicații clare despre cauzele stopului cardio-respirator. Faptul că eleva nu avea antecedente medicale ridică și mai multe semne de întrebare. Este vorba despre o problemă medicală ascunsă sau despre condiții stresante și nesănătoase în mediul școlar?
Responsabilitate sau doar vorbe goale?
Într-o declarație pentru presă, directoarea școlii a subliniat importanța cursurilor de prim-ajutor, dar acest lucru nu poate masca realitatea dureroasă: sistemul educațional românesc este complet nepregătit pentru a preveni sau gestiona astfel de situații. De câte tragedii mai este nevoie pentru ca autoritățile să ia măsuri concrete?
În timp ce cadrele didactice sunt lăsate să se descurce singure în fața unor situații de viață și de moarte, funcționarii publici și politicienii continuă să ignore nevoile reale ale școlilor. Este revoltător cum, în loc să investească în sănătatea și siguranța elevilor, aceștia preferă să aloce fonduri pentru proiecte inutile sau să tergiverseze decizii esențiale.
Un apel la conștiință
Acest caz tragic ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei implicați în sistemul educațional. Nu este suficient să organizăm cursuri de prim-ajutor o dată la câțiva ani. Este nevoie de o schimbare sistemică, de la dotarea școlilor cu echipamente medicale de urgență până la instruirea constantă a personalului.
Dar cine va răspunde pentru suferința acestei eleve și a familiei sale? Cine va fi tras la răspundere pentru lipsa de măsuri preventive? Într-o societate în care responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta, victimele rămân întotdeauna cei mai vulnerabili: copiii noștri.