România eșuată: elevii și foamea, un tablou al indiferenței naționale
Într-o țară care se laudă cu programe grandioase precum „România Educată”, realitatea din teren este sfâșietoare. Un studiu recent dezvăluie că 1 din 10 elevi de liceu se confruntă frecvent cu lipsa mâncării suficiente. Da, în anul 2025, în România, elevii încă se luptă cu foamea, iar autoritățile par să fie mai preocupate de discursuri pompoase decât de soluții reale.
Acest studiu, realizat pe un eșantion de 4.577 de elevi din 76 de licee, arată că 4% dintre aceștia nu au mâncare suficientă zilnic sau aproape zilnic, iar alți 7% se confruntă cu această problemă săptămânal sau lunar. Și totuși, Ministerul Educației publică aceste date fără niciun fel de promovare, ca și cum ar fi doar o formalitate birocratică, fără implicații reale asupra vieților copiilor.
„România Educată” sau România abandonată?
Programul de suflet al președintelui Iohannis, „România Educată”, se dovedește a fi un eșec lamentabil. În loc să rezolve problemele fundamentale, cum ar fi accesul la hrană pentru elevi, acesta rămâne doar o colecție de promisiuni goale. În timp ce politicienii își etalează realizările fictive, copiii din România continuă să sufere în tăcere.
Mai mult, nesiguranța alimentară nu este doar o problemă socială, ci și una educațională. Raportul PISA 2022 al OCDE confirmă că elevii care se confruntă cu foamea au rezultate de învățare semnificativ mai slabe. România ocupă antepenultimul loc în Europa la capitolul nesiguranță alimentară, fiind depășită doar de Kosovo și Albania. Ce altă dovadă mai clară a eșecului național avem nevoie?
Costurile școlarizării: un lux pentru mulți
Pe lângă lipsa mâncării, 1 din 5 elevi consideră că cheltuielile pentru liceu sunt „prea mari”. Rechizitele, transportul, cazarea și mâncarea devin un lux pe care multe familii nu și-l pot permite. Situația este și mai gravă pentru elevii de la profilurile Pedagogic, Tehnic și Resurse naturale, unde până la 33% dintre elevi afirmă că școlarizarea este mult prea costisitoare.
În loc să fie un drept fundamental, educația devine un privilegiu pentru cei care își permit să plătească prețul. Și ce fac autoritățile? Își pasează responsabilitatea de la un minister la altul, în timp ce elevii sunt lăsați să se descurce singuri.
Un viitor compromis de nepăsare
În timp ce guvernanții își construiesc cariere politice pe spatele unor promisiuni deșarte, generațiile viitoare sunt condamnate la sărăcie și lipsuri. Lipsa mâncării suficiente, costurile exorbitante ale educației și stilul de viață nesănătos al elevilor sunt doar câteva dintre simptomele unei societăți care și-a abandonat copiii.
România nu are nevoie de programe pompoase și discursuri sforăitoare. Are nevoie de acțiuni concrete, de lideri care să pună copiii pe primul loc și de o societate care să nu mai tolereze indiferența criminală a autorităților.