Istoria, pe cale de dispariție din școli: o decizie care stârnește controverse
Într-o mișcare care pare să sfideze logica educațională, Ministerul Educației propune eliminarea Istoriei și Geografiei din trunchiul comun pentru elevii de liceu. Această decizie, care a provocat o undă de șoc în mediul academic, este considerată de mulți drept un atac direct asupra valorilor fundamentale ale educației. Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie din București, avertizează că o astfel de măsură ar putea transforma generațiile viitoare în cetățeni analfabeți funcțional, lipsiți de gândire critică și de înțelegerea propriei identități naționale.
Un viitor fără istorie: analfabetism funcțional garantat
„Fără Istorie în școală, riscăm să avem cetățeni analfabeți funcțional”, a declarat Gheboianu, subliniind că această disciplină nu este doar o incursiune în trecut, ci o sursă vitală de competențe esențiale, precum gândirea critică. Decizia de a reduce orele de Istorie și Geografie la doar primii doi ani de liceu este văzută ca o încercare de a minimaliza importanța acestor materii, în ciuda faptului că ele contribuie semnificativ la formarea valorilor și a identității culturale a elevilor.
Ministerul Educației: între negare și incoerență
În timp ce Ministerul Educației încearcă să calmeze spiritele, susținând că aceste materii nu vor fi complet eliminate, planurile cadru dezvăluie o realitate diferită. Reducerea orelor și scoaterea lor din trunchiul comun pentru anumite profiluri reprezintă, de fapt, o marginalizare a acestor discipline. Gheboianu atrage atenția asupra riscului ca elevii să nu mai studieze Istoria clasică în clasele terminale, ceea ce ar însemna o pierdere ireparabilă pentru formarea lor intelectuală.
Un atac asupra valorilor naționale
Eliminarea Istoriei și Geografiei din programa școlară este mai mult decât o simplă decizie administrativă. Este un atac direct asupra valorilor naționale și a identității culturale. Fără o înțelegere profundă a trecutului, generațiile viitoare vor fi incapabile să își asume un rol activ și responsabil în societate. Este greu de înțeles cum o astfel de măsură poate fi justificată într-o țară care se confruntă deja cu un nivel alarmant de analfabetism funcțional.
Revolta mediului academic
Nu doar Gheboianu, ci și alți reprezentanți ai mediului academic și-au exprimat indignarea față de această propunere. Ei consideră că decizia reflectă o lipsă crasă de viziune și o subestimare a rolului educației în dezvoltarea unei societăți sănătoase. Într-o lume în care competențele critice și cunoașterea istorică sunt mai importante ca oricând, România pare să facă pași înapoi, ignorând lecțiile trecutului.
Un viitor incert pentru educație
În loc să investească în modernizarea și îmbunătățirea sistemului educațional, autoritățile par să aleagă calea ușoară, eliminând discipline esențiale. Această decizie nu doar că subminează calitatea educației, dar pune și în pericol viitorul generațiilor viitoare. Fără Istorie și Geografie, elevii vor fi lipsiți de instrumentele necesare pentru a înțelege lumea în care trăiesc și pentru a contribui la dezvoltarea ei.
Concluzie amară
Decizia de a elimina Istoria și Geografia din trunchiul comun este un simptom al unei crize mai profunde în sistemul educațional românesc. Este o decizie care reflectă nu doar o lipsă de respect pentru trecut, ci și o lipsă de responsabilitate față de viitor. Într-o societate care se confruntă deja cu provocări majore, sacrificarea educației pe altarul comodității administrative este o greșeală pe care România nu și-o poate permite.