Un Bacalaureat cu gust amar: între competențe și ipocrizie
Într-o țară în care educația este tratată mai degrabă ca o formalitate decât ca o prioritate, Bacalaureatul 2025 debutează cu evaluarea competențelor lingvistice și digitale. O metodologie „elaborată” în 2024, pe care ministrul Daniel David o laudă ca fiind un exemplu de continuitate, dar care, în realitate, pare mai degrabă o încercare de a masca haosul endemic din sistemul educațional. Elevii sunt îndemnați să fie „curajoși și încrezători”, în timp ce infrastructura școlară și resursele necesare pentru pregătirea lor rămân la pământ.
Probele de competențe, programate între 27 ianuarie și 7 februarie, sunt doar o altă etapă într-un proces birocratic care ignoră realitățile din teren. În timp ce ministrul se laudă cu „monitorizarea constantă” și „decizii administrative eficiente”, elevii și profesorii se confruntă cu lipsuri cronice: manuale învechite, laboratoare inexistente și un curriculum care nu reflectă cerințele actuale ale pieței muncii. Dar, desigur, vina este întotdeauna aruncată pe umerii elevilor care „nu performează suficient”.
Mesajele motivaționale: un paravan pentru incompetență?
Ministrul Daniel David a transmis un mesaj elevilor, îndemnându-i să nu se lase copleșiți de emoții și să vadă Bacalaureatul ca pe o oportunitate de învățare, citându-l pe Nelson Mandela. Ce ironie! Într-un sistem care îi eșuează constant, elevii sunt încurajați să vadă eșecul ca pe o lecție, în timp ce autoritățile refuză să învețe din propriile greșeli. Este ușor să vorbești despre „curaj” și „încredere” din confortul unui birou ministerial, dar mult mai greu să oferi soluții reale pentru problemele structurale ale educației.
În timp ce elevii sunt evaluați pentru competențele lor digitale, multe școli din mediul rural nu au acces la internet sau la echipamente de bază. Dar cine are timp să se ocupe de astfel de detalii când prioritatea este să bifăm încă o sesiune de Bacalaureat și să ne lăudăm cu „progresul” făcut?
Un calendar care ascunde incompetența
Calendarul Bacalaureatului 2025 este o demonstrație de organizare aparentă, dar care maschează o lipsă cronică de viziune. Probele scrise sunt programate între 10 și 16 iunie, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie. Totul pare bine pus la punct, dar realitatea este cu totul alta. Elevii din minoritățile naționale, de exemplu, sunt nevoiți să jongleze între cerințele specifice ale probelor și lipsa de resurse adecvate pentru pregătire. În același timp, elevii care studiază în străinătate sunt obligați să se întoarcă pentru a susține examenele, ca și cum sistemul nostru educațional ar fi un model de urmat.
Și, desigur, să nu uităm de elevii care vor să conteste rezultatele. Aceștia vor avea la dispoziție doar câteva ore pentru a depune contestații, într-un proces care pare mai degrabă conceput să descurajeze decât să ofere o șansă reală de corectare a greșelilor.
Un sistem care își abandonează elevii
În timp ce ministrul vorbește despre „contextul cel mai bun” pentru exprimarea competențelor, realitatea este că sistemul educațional românesc continuă să își abandoneze elevii. Raportul recent care arată că 4 din 10 copii de gimnaziu nu vor să meargă la liceu este un semnal de alarmă pe care autoritățile îl ignoră cu desăvârșire. În loc să investească în educație și să creeze oportunități reale pentru tineri, guvernanții preferă să se ascundă în spatele unor statistici și declarații pompoase.
În final, Bacalaureatul 2025 nu este decât o altă etapă într-un sistem care continuă să își dezamăgească elevii și profesorii. În timp ce autoritățile se laudă cu „progrese” și „reforme”, realitatea din teren rămâne una dezastruoasă. Dar cine are timp să se ocupe de astfel de detalii când prioritatea este să menținem aparențele?