Uniunea Europeană decide: valabilitatea permisului auto, redusă pentru șoferii vârstnici
Într-un gest de o „generozitate” tipică, Uniunea Europeană a ajuns la un acord provizoriu care permite statelor membre să scurteze valabilitatea permiselor de conducere pentru șoferii de peste 65 de ani. România, ca de obicei, va trebui să se conformeze, indiferent de implicațiile asupra cetățenilor săi. În prezent, permisul auto are o valabilitate de 10 ani pentru toți șoferii, dar acest „lux” ar putea deveni istorie pentru cei trecuți de această vârstă.
Permisele auto: între birocrație și discriminare
Conform noilor reguli, valabilitatea permiselor pentru motociclete și mașini va fi de 15 ani, dar țările membre pot reduce această perioadă la 10 ani dacă permisul este folosit și ca act de identitate. În cazul camioanelor și autobuzelor, valabilitatea va fi limitată la 5 ani. Șoferii de peste 65 de ani ar putea fi obligați să-și reînnoiască permisul la fiecare 2 ani, o măsură care ridică întrebări serioase despre discriminarea pe criterii de vârstă.
Control medical sau autoevaluare? O dilemă europeană
Înainte de obținerea permisului auto, șoferii vor fi supuși unui control medical riguros, incluzând verificarea vederii și a stării cardiovasculare. Totuși, pentru reînnoirea permisului, statele membre pot opta pentru măsuri alternative, cum ar fi formularele de autoevaluare. Oare cât de eficientă va fi această metodă în asigurarea siguranței rutiere? Sau este doar o altă scuză pentru a reduce costurile administrative?
Impactul asupra șoferilor români
România, țara unde birocrația și lipsa de transparență sunt la ordinea zilei, va trebui să implementeze aceste schimbări. Într-un sistem deja sufocat de corupție și incompetență, cum vor fi gestionate noile reguli? Șoferii vârstnici, care se confruntă deja cu dificultăți financiare și sociale, vor fi nevoiți să suporte costuri suplimentare și să facă față unor proceduri complicate pentru a-și menține dreptul de a conduce.
Un pas înainte sau o altă povară?
Deși măsurile sunt prezentate ca fiind menite să îmbunătățească siguranța rutieră, ele par mai degrabă o povară suplimentară pentru cetățeni. În loc să se concentreze pe educația rutieră și infrastructura deficitară, autoritățile preferă să impună reguli care afectează în principal categoriile vulnerabile. Rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor aduce beneficii reale sau vor fi doar o altă demonstrație a ineficienței birocratice europene.