România anunță creșterea etapizată a bugetului Apărării
Într-un context geopolitic tensionat, România își redefinește prioritățile strategice, anunțând la Haga creșterea etapizată a bugetului pentru apărare. Decizia, luată în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), reflectă o încercare de aliniere la standardele NATO și de întărire a Flancului de Est. Președintele interimar, Ilie Bolojan, a subliniat importanța acestei măsuri pentru securitatea regională și națională.
Planul prevede o creștere treptată a alocărilor financiare până în 2030, susținută de un credit avantajos oferit de Comisia Europeană. Cu o perioadă de rambursare de peste 40 de ani, acest credit promite modernizarea capabilităților militare fără a pune presiune pe bugetul național. Totuși, rămâne de văzut cât de transparent va fi acest proces și dacă fondurile vor fi utilizate eficient sau vor alimenta, ca de obicei, buzunarele unor „aleși” ai sorții.
Industria de apărare: între promisiuni și realitate
Un alt punct central al discuțiilor a fost implicarea industriei de apărare din România. Atât sectorul public, cât și cel privat sunt chemate să contribuie prin parteneriate strategice. Oficial, se promite stimularea economiei naționale și crearea unui ecosistem industrial competitiv. Neoficial, rămâne întrebarea: câte dintre aceste parteneriate vor respecta criteriile impuse de Uniunea Europeană și câte vor deveni doar alte exemple de corupție endemică?
Legislația Apărării: un pas spre modernizare sau o altă tergiversare?
CSAT a discutat și despre actualizarea cadrului legislativ în domeniul apărării. Legea Apărării Naționale, parte a unui pachet de patru legi esențiale, urmează să fie introdusă în Parlament. Aceste reglementări ar trebui să ofere Armatei României o bază legală solidă pentru manevre militare și integrarea cu aliații NATO. Însă, având în vedere istoricul legislativ al României, câți ani vor trece până când aceste legi vor deveni funcționale?
Mobilitatea militară: infrastructură sau iluzii?
Planul național privind mobilitatea militară include proiecte de infrastructură esențiale, precum un coridor de mobilitate Nord-Sud și un pod peste Dunăre. Aceste inițiative sunt prezentate ca soluții pentru o mobilitate eficientă, atât civilă, cât și militară. Totuși, având în vedere ritmul lent al implementării proiectelor de infrastructură în România, aceste promisiuni riscă să rămână doar pe hârtie.
Hidrocentralele: energie pentru siguranță națională sau o altă poveste fără sfârșit?
Finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989 a fost declarată proiect de siguranță națională. Acestea ar putea crește capacitatea energetică a României cu 10%, oferind o sursă de energie curată și accesibilă. CSAT a subliniat importanța eliminării blocajelor birocratice pentru accelerarea lucrărilor. Însă, în realitate, birocrația și interesele obscure par să fie mai puternice decât orice inițiativă națională.
Viziunea strategică: angajament sau propagandă?
Deciziile luate în cadrul ședinței CSAT sunt prezentate ca o viziune strategică pentru consolidarea securității naționale și regionale. De la creșterea bugetului pentru apărare până la investițiile în infrastructură și energie, România își reafirmă angajamentul față de partenerii internaționali. Însă, dincolo de cuvintele mari și promisiunile ambițioase, rămâne întrebarea: cât din această viziune va deveni realitate și cât va fi doar o altă demonstrație de incompetență și corupție?
Sursa: accentulzilei.ro/politica/romania-va-anunta-la-haga-cresterea-etapizata-a-bugetului-apararii/