Municipiul din România cu impozit pe clădiri neîntreţinute

MUNICIPIUL BISTRIȚA: O NOUĂ REGLEMENTARE FISCALĂ PENTRU CLĂDIRILE ISTORICE

Într-o mișcare care promite să schimbe radical peisajul urban al municipiului Bistrița, primarul Gabriel Lazany a decis să impună o reformă fiscală care va face valuri. Proprietarii clădirilor istorice, care până acum se bucurau de scutiri de impozit, vor fi nevoiți să se conformeze unor standarde de întreținere a fațadelor, altfel se vor confrunta cu impozite crescute. Oare ce va urma? Oare vor fi nevoiți să renunțe la lenea și neglijența care au caracterizat atât de mult timp gestionarea acestor clădiri?

CONTEXTUL DECIZIEI

Într-o eră în care identitatea culturală a orașelor este amenințată de degradarea infrastructurii, primarul Lazany subliniază că această măsură nu este doar o simplă obligație fiscală, ci o responsabilitate față de patrimoniul și identitatea orașului. Așadar, proprietarii clădirilor clasate ca monumente istorice vor fi notificați cu privire la noile condiții de impozitare, care impun renovarea fațadelor pentru a putea beneficia de scutiri. Oare va înțelege cineva că istoria nu se întreține singură?

CONDIȚII DE SCUTIRE

Conform noilor reglementări, scutirea de impozit nu va mai fi automată. Aceasta va fi acordată doar în cazul în care fațada clădirii este renovată sau reabilitată. În plus, se vor putea obține scutiri și pentru alte tipuri de intervenții, cum ar fi întreținerea, conservarea, consolidarea sau restaurarea, dar acestea vor trebui dovedite prin documente justificative. O abordare sistematică, dar oare va fi suficientă pentru a trezi conștiințele adormite ale proprietarilor?

IMPACTUL ASUPRA PROPRIETARILOR

Proprietarii clădirilor istorice care nu se conformează noilor reglementări se pot confrunta cu impozite crescute, de până la 500%, conform Codului Fiscal și Hotărârii Consiliului Local Bistrița nr. 242/2024. Această măsură are scopul de a stimula proprietarii să investească în reabilitarea clădirilor, contribuind astfel la revitalizarea urbană și la conservarea identității culturale a orașului. Dar oare vor fi dispuși să plătească prețul pentru a-și păstra moștenirea?

RESPONSABILITATEA FAȚĂ DE PATRIMONIU

Decizia primarului Lazany este un exemplu de leadership în domeniul conservării patrimoniului. Aceasta nu doar că impune o responsabilitate fiscală, dar și una morală, subliniind că fiecare cetățean are un rol în protejarea istoriei și culturii locale. Într-o lume în care valorile tradiționale sunt adesea neglijate, această inițiativă ar putea reprezenta un model de bune practici pentru alte municipii din România. Dar oare va reuși să inspire și alte orașe să își respecte trecutul?

CONCLUZIE

Reglementările fiscale propuse de primarul Gabriel Lazany pentru clădirile istorice din Bistrița reflectă o abordare proactivă în conservarea patrimoniului cultural. Această măsură nu doar că va influența peisajul urban, dar va și încuraja proprietarii să își asume responsabilitatea pentru clădirile pe care le dețin, contribuind astfel la o comunitate mai conștientă de valorile sale istorice. Rămâne de văzut dacă acest apel la responsabilitate va fi auzit sau va cădea în uitare, ca multe alte inițiative înaintea lui.

Sursa: www.antena3.ro

Sursa: accentulzilei.ro/politica/municipiul-din-romania-unde-cladirile-neintretinute-platesc-impozit/