HRĂNIREA URȘILOR: O LACUNĂ LEGISLATIVĂ SCANDALOASĂ
Într-o declarație recentă, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a scos la iveală o problemă care ar trebui să ne facă să ne întrebăm despre eficiența autorităților: hrănirea urșilor nu este sancționată. Această lacună legislativă ridică semne de întrebare nu doar asupra competenței celor care ne conduc, ci și asupra valorilor pe care le promovăm ca societate.
O PRIORITATE GREȘIT ÎN LEGISLAȚIE
Ministrul a subliniat că, în loc să se concentreze pe protejarea faunei sălbatice, legislația actuală se axează pe sancționarea unor nereguli minore, cum ar fi oprirea vehiculelor în zonele cu bandă dublă. Este un paradox grotesc: în timp ce urșii sunt hrăniți și expuși pericolului, autoritățile se preocupă de amenzile pentru șoferi. Ce spune asta despre prioritățile noastre?
PROPUNERI LEGISLATIVE ÎN ÎNTÂRZIERE
În fața acestei situații absurde, Buzoianu a anunțat că se lucrează la un proiect de lege care va introduce amenzi drastice pentru hrănirea urșilor. Oare de ce a fost nevoie de o astfel de inițiativă? De ce nu s-a acționat mai devreme? Această întârziere în reglementare nu face decât să sublinieze ineficiența sistemului legislativ.
CONSECINȚE FATALE PENTRU URȘI
Ministrul a avertizat că hrănirea urșilor poate avea efecte devastatoare asupra comportamentului acestora. Odată ce urșii devin obișnuiți cu hrana oferită de oameni, frica lor dispare, iar interacțiunile cu oamenii devin din ce în ce mai periculoase. Este un ciclu vicios care ar putea fi evitat prin educație și reglementări stricte.
MONITORIZAREA ZONELOR DE RISC: O MĂSURĂ NECESARĂ
Buzoianu a propus instalarea de camere de supraveghere în zonele cu risc crescut de întâlniri între urși și oameni. O idee bună, dar oare nu ar fi fost mai eficient să prevenim problema în loc să o monitorizăm? Această abordare reactivă este emblematică pentru modul în care sunt gestionate problemele de mediu în România.
PROTECȚIA COMUNITĂȚILOR LOCALE: O PRIORITATE IGNORATĂ
Ministrul a subliniat și importanța protejării comunităților din apropierea pădurilor. Propunerile de sprijin guvernamental pentru implementarea unor soluții de protecție sunt lăudabile, dar rămâne întrebarea: de ce nu s-a acționat mai devreme? Oare comunitățile locale nu merită o protecție mai bună?
UN APPEAL PENTRU O LEGISLAȚIE EFICIENTĂ
Problema hrănirii urșilor și interacțiunile dintre oameni și animale sălbatice necesită o abordare legislativă riguroasă. Inițiativele propuse de ministrul Mediului ar putea fi un pas important, dar fără un angajament ferm din partea autorităților, aceste măsuri rămân doar vorbe goale. Este timpul ca societatea să ceară responsabilitate și acțiune concretă din partea celor care ne conduc.
Sursa: accentulzilei.ro/politica/ministrul-mediului-nu-sunt-sanctiuni-pentru-hranirea-ursilor/