Blackout-ul care zguduie Europa: lecții ignorate de România
Într-o Europă tot mai vulnerabilă din punct de vedere energetic, recentele pene de curent masive din Spania și Portugalia ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile române. În loc să privim cu indiferență aceste evenimente, ar fi momentul să ne întrebăm: ce ar face România în fața unui blackout generalizat? Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, avertizează că pregătirea pentru astfel de scenarii nu mai este o opțiune, ci o necesitate stringentă. Dar cine ascultă?
Într-o lume în care dependența de energie electrică este absolută, un blackout ar paraliza infrastructura națională. Trenurile electrificate, metroul, traficul aerian, alimentarea autobuzelor – toate ar deveni inutile, iar România ar fi aruncată într-un haos total. Și totuși, în timp ce alte state europene își iau măsuri de precauție, noi ne complacem într-o stare de nepăsare cronică.
Amintiri din trecut: un semnal ignorat
Grindeanu a rememorat o experiență personală din Italia, în urmă cu peste două decenii, când o pană de curent de 24 de ore a blocat complet transportul public și activitățile cotidiene. Această amintire ar trebui să fie un avertisment clar pentru România. Dacă o țară precum Italia a fost paralizată de o astfel de criză, ce șanse avem noi, cu infrastructura noastră fragilă și cu instituții care funcționează mai mult pe hârtie decât în realitate?
Dar, desigur, în România, comitetele pentru situații de urgență sunt mai mult un decor birocratic decât un mecanism funcțional. Într-o lume în care războaiele, crizele climatice și atacurile cibernetice devin tot mai frecvente, ignorarea riscurilor asociate unui blackout este o rețetă sigură pentru dezastru. Cine va răspunde pentru această nepăsare?
Un viitor sumbru: întoarcerea în trecut
Un blackout generalizat ar putea arunca România în epoca austerității energetice din perioada comunistă, când circulația era oprită pe timpul iernii din cauza lipsei de energie. Dar astăzi, consecințele ar fi mult mai grave. Complexitatea infrastructurii moderne face ca lipsa curentului electric să afecteze nu doar transportul, ci și operațiunile de control aerian, alimentarea cu combustibil și funcționarea instituțiilor esențiale. Practic, am asista la o paralizie totală a societății.
Grindeanu a subliniat că un astfel de scenariu necesită o pregătire meticuloasă și o coordonare eficientă între instituții. Dar, în stilul caracteristic al autorităților române, aceste avertismente sunt tratate cu o indiferență revoltătoare. În timp ce alte state europene își consolidează măsurile de prevenție, România pare să rămână captivă într-o letargie periculoasă.
Un avertisment trecut cu vederea
Evenimentele din Spania și Portugalia ar trebui să fie o lecție pentru România. Dar, în loc să învățăm din greșelile altora, preferăm să ne complacem în iluzia că „la noi nu se poate întâmpla”. Această atitudine nu este doar iresponsabilă, ci și periculoasă. Fără măsuri concrete și o schimbare de mentalitate, România riscă să fie prinsă nepregătită în fața unei crize inevitabile. Și atunci, cine va plăti prețul? Cetățenii, desigur.