FEMINIZAREA FUNCȚIILOR: O PROVOCARE LINGVISTICĂ
Într-o lume în continuă schimbare, dezbaterea despre utilizarea corectă a termenilor feminini pentru funcții și profesii devine din ce în ce mai relevantă. De ce ne este atât de greu să acceptăm formele feminine? Este oare o simplă chestiune de gramatică sau reflectă o mentalitate învechită care persistă în societatea noastră?
NORMELE LINGVISTICE ȘI ACCEPTABILITATEA
Dicționarul ortografic din 2021 recunoaște formele feminine pentru termeni precum „senator” și „deputat”, fără a specifica restricții legate de registrul de limbă. Aceasta sugerează că utilizarea acestor termeni este acceptabilă în orice context, inclusiv în cel oficial. Dar oare nu este timpul să ne întrebăm de ce aceste forme feminine sunt încă privite cu suspiciune?
PREȘEDINTA: O FORMĂ ACCEPTATĂ
În ceea ce privește termenul „președinte”, utilizarea formei feminine „președintă” este nu doar corectă, ci și recomandată. Exemplele din limbajul curent, cum ar fi „Președinta Republicii Moldova”, demonstrează acceptarea acestei forme în discursul public. Totuși, de ce nu vedem aceeași deschidere și în cazul altor funcții?
CONTROVERSELE DIN JURISPRUDENȚĂ
Cu toate acestea, utilizarea termenului „ministră” ridică întrebări. Dicționarul menționează că această formă este considerată „colocvială”, ceea ce sugerează o utilizare mai puțin formală. Această distincție poate crea confuzie în rândul vorbitorilor, care se întreabă dacă este adecvat să folosească „ministră” în contexte oficiale. De ce este acceptată „președintă”, dar nu și „ministră”? Este oare o formă de discriminare lingvistică?
EXEMPLE DE UTILIZARE
Alte denumiri feminine, precum „primăreasă”, sunt rare, iar „ministreasă” nu este recunoscută în limba română standard. Aceste observații subliniază tendința generală de a adopta forme feminine pentru profesii, în conformitate cu evoluțiile din limbile occidentale. Dar oare nu ar trebui să ne întrebăm de ce aceste forme nu sunt mai frecvente în limba noastră?
O EVOLUȚIE NECESARĂ
Discuția despre feminizarea termenilor profesioniști reflectă o schimbare culturală și lingvistică semnificativă. Acceptarea formelor feminine nu este doar o chestiune de corectitudine gramaticală, ci și un pas important spre egalitatea de gen în limbaj. Această tendință de a adapta limbajul la realitățile sociale contemporane este esențială pentru a promova o societate mai incluzivă. Dar oare suntem pregătiți să facem acest pas?
Sursa: Antena 3
Sursa: accentulzilei.ro/politica/cat-de-corect-este-sa-spunem-ministra-sau-presedinta/