ROMÂNIA ÎN FAȚA UNEI CRIZE ENERGETICE IMINENTE
Într-o lume în care tranziția energetică ar trebui să fie o prioritate, România se zbate în haosul politicii energetice. Avertismentul ministrului Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, nu este doar o simplă declarație, ci un strigăt de alarmă: riscurile de blackout sunt reale, iar închiderea centralelor pe cărbune, conform angajamentelor față de Comisia Europeană, ar putea transforma acest risc într-o certitudine.
NEGOCIERI TENSIONATE CU BRUXELLES-UL
România se află într-o situație absurdă, încercând să obțină o amânare de cinci ani pentru închiderea centralelor pe cărbune. În loc să se concentreze pe soluții durabile, oficialii români par să se agățe de promisiuni neîndeplinite, în timp ce cetățenii se pregătesc să plătească prețul. Dependența de importurile de energie devine o realitate tot mai apăsătoare, iar prețurile vor exploda, lăsând populația să se întrebe cine va plăti factura.
ANGAJAMENTELE ASUMATE ȘI REALITATEA ACTUALĂ
Cu cinci ani în urmă, România a promis Comisiei Europene că va închide toate centralele pe cărbune până la sfârșitul anului 2025. Deși unele centrale au fost deja închise, altele, cum ar fi cele de la Complexul Energetic Oltenia, continuă să funcționeze, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Între timp, termenul limită se apropie, iar proiectele de înlocuire a producției pe cărbune, finanțate cu fonduri europene, stagnează în neantul birocratic.
IMPACTUL ÎNCHIDERII CENTRALELOR PE CĂRBUNE
Închiderea centralelor pe cărbune nu este doar o statistică rece; ar putea duce la pierderea a 1.425 de megawați din capacitatea de producție a energiei electrice, suficient pentru a alimenta un milion de gospodării. Această pierdere nu este o simplă cifră, ci o amenințare directă la adresa stabilității energetice a țării. România, care a devenit un importator net de energie, se îndreaptă spre o criză energetică de proporții.
SCENARII POSIBILE ȘI SOLUȚII PROPUSE
Ministrul Ivan a menționat un studiu complex, cu peste 6.000 de pagini, care analizează patru scenarii posibile în cazul închiderii grupurilor pe cărbune. Acest studiu, deși impresionant ca volum, ridică întrebări despre eficiența sa. De ce să ne bazăm pe un studiu masiv când soluțiile simple sunt ignorate? Menținerea în funcțiune a cel puțin trei grupuri de producție ar putea fi o măsură esențială pentru a evita un vid energetic, dar cine are curajul să acționeze?
PROVOCĂRILE VIITOARE
Dacă negocierile cu Bruxelles-ul nu vor avea un rezultat favorabil, România va fi obligată să se bazeze pe importuri scumpe de energie, afectând grav economia națională. Prețurile pe piața spot au atins valori alarmante, iar dependența de bursele internaționale va continua să crească. Cetățenii vor plăti din nou prețul ineficienței și al corupției din sistem.
UN MOMENT CRITIC PENTRU ROMÂNIA
România se află într-un moment critic, iar deciziile luate în următoarele luni vor avea un impact profund asupra viitorului energetic al țării. Atragerea de investiții în capacități noi de producție pe gaze și surse regenerabile devine o prioritate, dar cine va avea curajul să schimbe status quo-ul? Este timpul ca România să își asume responsabilitatea și să nu mai fie victima propriilor angajamente neîndeplinite.
Sursa: Antena 3 CNN
Sursa: accentulzilei.ro/politica/bogdan-ivan-risc-de-blackout-daca-se-inchid-centralele-pe-carbune/