ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE: O DECIZIE CONTROVERSATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI PENSIILOR
Într-o mișcare care ar putea părea mai degrabă un spectacol de teatru decât o acțiune judiciară serioasă, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să conteste la Curtea Constituțională legea care prevede reduceri drastice ale pensiilor magistraților. Această acțiune, departe de a fi o reacție altruistă, este alimentată de îngrijorările exprimate de judecători și procurori, care, în loc să-și îndeplinească datoria, au ales greva ca formă de protest, suspendând activitatea instanțelor și întârziind anchetele penale.
CONTEXTUL DECIZIEI
Președinta ICCJ, judecătoarea Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru a discuta despre această acțiune, ca și cum ar fi fost vorba despre o întâlnire de socializare, nu despre o problemă de fond care afectează întreaga societate. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că este un atribut al legii ca ICCJ să conteste măsurile adoptate, exprimându-și încrederea că instanța va acționa în mod corespunzător. Oare ce înseamnă „corespunzător” în acest context? Oare nu este doar o altă modalitate de a amâna responsabilitatea?
PROTESTELE MAGISTRAȚILOR
Protestele magistraților, declanșate de nemulțumirile legate de reforma pensiilor, au dus la o situație absurdă în care cei care ar trebui să apere legea aleg să o conteste prin metode care afectează grav justiția. Reforma prevede creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și reducerea cuantumului pensiei de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Această reformă, adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvernul Bolojan, a generat controverse și dezbateri intense în rândul comunității juridice, dar și în rândul cetățenilor care se întreabă de ce magistrații nu își asumă responsabilitatea pentru abuzurile sistemului.
DETALII DESPRE LEGEA CONTROVERSATĂ
Legea adoptată prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea magistraților se va face la vârsta de 65 de ani. Premierul Ilie Bolojan a argumentat că pensiile magistraților, care erau anterior echivalente cu ultimul salariu, nu se aliniază standardelor europene. Dar oare cine stabilește aceste standarde? Este oare normal ca cei care ar trebui să fie exemplul de corectitudine să se plângă de o reformă care, în esență, încearcă să aducă un pic de echitate în sistem?
REACȚIILE POLITICE ȘI SOCIALE
Discuțiile pe marginea acestei legi au fost intense, iar președintele Nicușor Dan a solicitat o abordare mai relaxată, sugerând o perioadă de tranziție de 15 ani și un procent de 75% din venit pentru pensii. Cu toate acestea, Guvernul a decis să adopte varianta convenită în cadrul Coaliției, ignorând propunerile opoziției. Această atitudine arată clar că, în spatele ușilor închise, se negociază interesele personale, nu cele ale cetățenilor.
IMPLICAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE
Legea privind pensiile magistraților a fost aprobată automat de Parlament, în absența unei moțiuni de cenzură din partea opoziției. Acum, termenul pentru sesizarea Curții Constituționale a început să curgă, iar diverse entități, inclusiv ICCJ, pot contesta legalitatea acestei legi. Dar oare cine va răspunde pentru haosul creat? Oare nu este timpul ca cei care se află la putere să fie trași la răspundere pentru deciziile lor?
CONCLUZIE
Decizia ICCJ de a contesta legea pensiilor magistraților la Curtea Constituțională subliniază tensiunile existente în sistemul judiciar românesc și provocările cu care se confruntă magistrații în contextul reformelor legislative recente. Această situație ridică întrebări importante despre echilibrul între reformele necesare și protecția drepturilor profesionale ale magistraților. Într-o societate în care justiția ar trebui să fie pilonul fundamental al democrației, este esențial ca toți cei implicați să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor.
Sursa: www.antena3.ro